Roubini: Europa-factor major de risc geopolitic în 2016

Roubini despre EuropaRiscurile geopolitice și economice de la începutul lui 2016 par să se multiplice pe zi ce trece, remarca economistul Nouriel Roubini. Profetul crizei din 2008 privește cu îngrijorare la tensiunile sectare din Orientul Mijlociu și la tendințele expansioniste manifestate de China și Rusia.

In același timp, Roubini, cunoscut și sub porecla de Dr. Doom, susține într-un editorial din Project Syndicate ca Europa va fi punctul fierbinte al hărții geopolitice din 2016, unitatea blocului continental fiind factorul de risc cel mai important din acest an.

Intre Grexit și Brexit

Europa a început noul an cu pericolul Grexit planând încă deasupra zonei euro, riscul de ieșire al Greciei din uniunea monetara fiind doar amânat nu și prevenit, în contextul in care reforma sistemului de pensii și alte reforme structurale pot da naștere unui nou conflict intre guvernul elen si creditorii internaționali ai tarii.

Grexit ar putea da semnalul destrămării zonei euro, investitorii fiind obligați sa se întrebe dacă nu cumva și alte state, poate chiar unele din nucleul dur al uniunii monetare, asa cum ar fi Finlanda, nu sunt pe punctul de a părăsi aceasta structura.

In cazul în care Grexit se va petrece, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana devine foarte probabilă. In comparație cu începutul anului 2015, varianta Brexit a devenit mult mai credibila, din diverse motive, arată Nouriel Roubini.

Deloc de neglijat, sub conducerea lui Jeremy Corbin, laburiștii au devenit mult mai eurosceptici, iar premierul David Cameron s-a pus singur la colt solicitând reforme europene pe care nici Germania, o tara cu simpatii britanice, nu le poate accepta.

Recentele atacuri teroriste de pe continent, ca și criza refugiaților, i-au făcut pe britanici să se izoleze tot mai mult de restul Uniunii. Pentru multi dintre britanici UE seamăna cu o corabie ce sta sa se scufunde.

In caz de abandon al britanicilor, alte piese se vor prăbuși, conform principiului dominoului. Scoția ar putea relua procesul de declarare a independentei fata de Marea Britanie, iar același lucru se poate petrece si în Catalonia.

In plus, tarile nordice ar putea decide si ele ca, fără Marea Britanie in UE, poate le-ar sta mai bine in afara Uniunii.

Pericole existențiale

In același timp, din punct de vedere al numărului de jihadisti crescuți in tarile europene, amenințarea teroristă nu se mai refera la posibilitatea ca un atac terorist sa se petreacă sau nu, ci a devenit o chestiune legata de unde și când va avea loc.

O serie de atacuri ar putea reduce rapid încrederea oamenilor de afaceri și a consumatorilor in securitatea blocului continental punând pe butuci deja fragila economie a Europei.

Însă, riscul nu este reprezentat de milionul de refugiați deja ajuns in Europa, ci de cei 20 de milioane de migranți care au fost strămutați din locurile natale de violenta și ororile războaielor civile, de fenomenul de deșertificare sau de disoluția unor state și colapsul economic care a cuprins o mare parte din Orientul Mijlociu și Africa.

Dacă Europa se va dovedi incapabila sa găsească o soluție la aceasta problema si sa vina cu o rezolvare comuna la chestiunea securității frontierelor sale externe, spațiul Schengen se va prăbuși, iar granițele interne vor reapărea pe harta UE, punctează Roubini.

Intre timp, austeritatea si reformele greoaie implementate la periferia zonei euro și în tari care nu sunt membre ale uniunii monetare – Ungaria si Polonia – contrastează evident cu tendința statelor puternice de a renunța la programele de asistenta financiara pentru tarile aflate in dificultate.

Partide populiste de pe partea dreapta sau stânga a eșichierului politic, având puncte comune în mesajele anti-piață comuna, anti-musulmane, anti-migrație și anti-globalizare, devin tot mai populare ni rândul alegătorilor europeni.

Syriza este la putere de un an în Grecia, o coaliție de stânga conduce Portugalia, iar rezultatul alegerilor din Spania arunca un val de incertitudine asupra viitorului politic și economic al tarii.

Partide anti-migrație și anti-musulmane cu un mesaj virulent încep sa se afirme si pe scena politica din tarile care constituie nucleul Europei unite: Olanda, Danemarca, Finlanda și Suedia.

In Franța, extrema dreapta reprezentata de Frontul Național a fost la un pas de a câștiga alegerile în mai multe regiuni, iar liderului Marine Le Pen s-ar putea sa-i meargă mult mai bine în campania prezidențiala din 2017, avertizează Roubini.

In Italia, premierul Matteo Renzi este luat la țintă de liderii a doua partide anti-europene, care cresc constant in sondajele de opinie, iar viitorul politic al cancelarului german Angela Merkel este la fel de incert prin prisma crizei interne generate de primirea în țară a milionului de refugiați.

Pe scurt, distanta dintre ce-i trebuie Europei și ce vrea Europa creste pe zi ce trece, iar acest lucru își poate pune amprenta asupra continentului în 2016.

Zona euro și UE se confrunta cu o serie de amenințări multiple, toate acestea necesitând un răspuns colectiv. In schimb, vedem cum fiecare stat membru se îndreaptă spre abordări naționaliste, subminând posibilitatea găsirii unor soluții cu aplicabilitate generală, subliniază Dr. Doom.

Europa are nevoie de mai multa cooperare, integrare, gestionare comuna a riscurilor si solidaritate.

In schimb, Europa pare sa îmbrățișeze naționalismul, balcanizarea, divergențele și dezintegrarea.

Sursa: Business24.ro

Despre Laurențiu Nedianu 448 Articles
Editor stiri si analize geopolitice Intell News Romania

Be the first to comment

Leave a Reply