Intell News pe drumurile Patriei: Cristina Georgescu- Coliba din Cojeşti(experimentul „Viața în decorul neolitic”)

Coliba din Cojeşti- experimentul "Viața în decorul neolitic". " La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită, inspirată de impresionanta cultură Cucuteni. Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu, restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, membru titular AFAPRR: Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , membru al Consilului Director al AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România. „Intell News pe drumurile Patriei” este una dintre cele 4 rubrici realizate de mine pentru pagina de cultură a agentiei de presă Intell News (celelalte 3 sunt „Expozitiile filialelor teritoriale ale Uniunea Artiștilor Plastici din România”, „Intell News în galeriile bucureştene” şi „Portret de artist”). Claudiu Victor Gheorghiu, 24 iulie 2019

Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu( în imagine), restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, membru titular AFAPRR: Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , membru al Consilului Director al AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România. SURSA fotografiei: printscreen de Claudiu Victor Gheorghiu, emisiunea ” Digicult”, Digi 24 TV, 11 iulie 2015. Cristina Georgescu execută exteriorul casei în tehnica sgraffito( procedeu de decorație murală în camaieu, constând în aplicarea pe un fond colorat de scut a unui grund alb, pentru ca apoi, prin zgâriere, să se formeze umbre.).

 

Coliba din Cojeşti- experimentul „Viața în decorul neolitic”. ” La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită, inspirată de impresionanta cultură Cucuteni. Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu, restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, membru titular AFAPRR: Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , membru al Consilului Director al AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România. „Intell News pe drumurile Patriei” este una dintre cele 4 rubrici realizate de mine pentru pagina de cultură a agentiei de presă Intell News (celelalte 3 sunt „Expozitiile filialelor teritoriale ale Uniunea Artiștilor Plastici din România”, „Intell News în galeriile bucureştene” şi „Portret de artist”). Claudiu Victor Gheorghiu, 24 iulie 2019

 

Înainte de vernisajul concursului naţional de creaţie plastică “ARTA- între talent si dăruire” și a decernării premiilor: Cristina Georgescu si Claudiu Victor Gheorghiu(secțiunea icoane pe sticlă, membri ai comisiei de jurizare) , membri AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România : Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , 18 mai 2019

 

Ceramica pictată este una dintre cele mai renumite din întreaga lume. Primele obiecte care au apaţinut misterioasei culturi neolitice au fost descoperite în apropierea Iaşiului, în urmă cu 125 de ani. De atunci, interpretarea simbolurilor reprezentate pe vase sau pe obiectele de cult a născut o serie de întrebări în lumea cercetătorilor, cu privire la originea şi modul de viaţă al cucutenienilor. La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită.

Spirale, cercuri, simboluri misterioase, decoruri complicate şi motive greu de descifrat. Ceramică pictată în culorile pământului negru, roşu, brun, alb, statuete de lut şi figurine antropomorfe. Toate se regăsesc într-o colibă de poveste, în satul Cojeşti, judeţul Călăraşi.

Inspirată de impresionanta cultură Cucuteni, coliba are toate atributele unui mini-muzeu încărcat de mii de ani de istorie. „O civilizaţie renaşte din cioburi”, a spus speologul Cristian Lascu.

Cristian Lascu este unul dintre cei mai experimentaţi speologi din România. În urmă cu câţiva ani, a decis să părăsească Bucureştiul şi să locuiască… în mijlocul naturii. Atunci i-a venit ideea construirii unei case… altfel. Înconjurat de prieteni arheologi şi artişti plastici, Lascu a demarat un proiect pe cât de îndrăzneţ, pe atât de inedit: să construiască o locuinţă inspirată din străvechea cultură Cucuteni. Rezultatul este… uimitor.

Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic şi restauratorul Cristina Georgescu. Provocarea nu a fost deloc uşoară, spune aceasta: din punct de vedere ştiinţific, elementele specifice culturii Cucuteni nu sunt cunoscute în totalitate. „Toate culturile preistorice sunt cumva, le văd ca pe nişte nave în care putem călători spre trecut care încă trebuie descifrate, cu decoruri foarte complicate, cu motive care se pot combina oricând în orice fel, şi care mi se pare că sunt fantastice”, a declarat Cristina Georgescu, artist plastic.

 

Coliba inedită construită de un speolog român inspirat de una dintre cele fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu( în imagine), restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, membru titular AFAPRR: Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , membru al Consilului Director al AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România. SURSA fotografiei: printscreen de Claudiu Victor Gheorghiu, emisiunea ” Digicult”, Digi 24 TV, 11 iulie 2015.

 

 

Coliba inedită construită de un speolog român inspirat de una dintre cele fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele. SURSA fotografiei: printscreen de Claudiu Victor Gheorghiu, emisiunea ” Digicult”, Digi 24 TV, 11 iulie 2015.

 

 

Camera de zi(fragment) a colibei din Cojeşti, fotografie de Cristina Georgescu. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu.

 

Exterior, tehnica sgraffito( procedeu de decorație murală în camaieu, constând în aplicarea pe un fond colorat de scut a unui grund alb, pentru ca apoi, prin zgâriere, să se formeze umbre.), două straturi, vedere dinspre Vest. Fotografie de Cristina Georgescu. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu.

 

Patul din dormitor a fost construit din saci de pământ, legați, îmblânziți cu mortar din var. Dormitorul colibei din Cojeşti, fotografie de Cristina Georgescu. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu.

 

De altfel, coliba pare desprinsă dintr-un timp şi un spaţiu… magice. Fiecare element de decor, fiecare obiect, statuetă sau vas reprezintă o întoarcere în timpurile străvechi. „O să vă surprindă văzând nişte plăci de gresie naturală pe care sunt desenate nişte scene diverse cu animale în special. Ei, ce vreau să vă spun, ele sunt reproduse după picturi paleolitice, deci noi suntem într-o colibă neolitică dar ei îşi împodobeau casa se presupune cu tablouri ale marilor clasici. Aici sunt celebri arcaşi, dintr-o peşteră din Levantul spaniol. Ia uitaţi ce dinamică frumoasă”, a spus speologul Cristian Lascu.

Obiectele de decor au fiecare povestea lor, spune Cristian Lascu. Sunt reproduceri ale unor relicve importante descoperite de prietenii săi pe teritoriul României: statuete antropomorfe sau celebri idoli de Piscu, vechi de aproape 7000 de ani. Însă nu doar arheologii, speologii şi artiştii restauratori au pus umărul la construirea şi buna întreţinere a colibei Cucuteni.

Manda Bucur şi Florică Ceaurul trăiesc în satul Cojeşti. Pentru cei doi, apariţia colibei Cucuteni în mijlocul localităţii, este şi astăzi… o minune. Un miracol la care au contribuit şi ei. Au înţeles încă de la început că acest loc reprezintă un omagiu adus celei mai fascinante culturi existente pe teritoriul ţării noastre. Lucru care îi face să fie foarte mândri de faptul că au fost implicaţi în proiect. „Am făcut la acoperiş, cu soţul meu am acoperit cu trestie, jos aici am văruit peste tot, am ajutat şi sus aici unde s-a făcut la tavan, am adunat pănuşi de porumb de pe câmp şi am băgat aici sute de saci”, a povestit Manda. „Am făcut această sobă darn u e cu plită, e cu pământ. Şi deodată m-am trezit şi cu ea pictată şi mi-a zis că e de Cucuteni vizual, şi estetic e ceva rustic, ceva frumos”, a spus Florică.

Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pasionată de tot ce înseamnă cultura Cucuteni, Cristina a încercat să reprezinte cât mai fidel motivele şi cromatica folosite în urmă cu 6000 de ani de maeştrii cucutenieni.

„Cromatica este uşor de recunoscut pentru că este cromatica pământului negrul, roşul, brunul, albul. Deci sunt culori de bază, sunt culori care se obţin din pământuri, sunt oxizi ai fierului în general, ai manganului, iar ca plasticitate ele se folosesc încă, chiar dacă nu le recunoaştem imediat, dar până şi în tatuajele de astăzi sunt recunoscute şi chiar traversează continentele şi epocile şi tot”, a spus Cristina.

Una dintre încăperile cele mai încărcate de simboluri este…dormitorul. Un spaţiu atipic şi inedit, situat sub pământ, la subsolul colibei. „Avem dormitorul, elementul foc care este un element feminin şi atunci am figurat pe coş cele două siluete feminine inspirate din cultura Cucuteni, ele sunt uşor în relief, animalele care sunt elementul masculin necesar pentru că trebuie să existe un echilibru întotdeauna între feminin şi masculin. Principalul element este soba, ca fiind elementul care face cumva coeziunea acestei încăperi…patul este făcut tot aşa din pământ şi mortar, şi mai sunt câteva lumini, flancate de obiecte de ceramică. Oricum am mers pe un minim de decor”, a explicat Cristina.

 

Coliba inedită construită de un speolog român inspirat de una dintre cele fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele. Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic Cristina Georgescu( în imagine), restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, membru titular AFAPRR: Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România , membru al Consilului Director al AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România . SURSA fotografiei: printscreen de Claudiu Victor Gheorghiu, emisiunea ” Digicult”, Digi 24 TV, 11 iulie 2015.

 

Tehnicile folosite de artistul plastic Cristina Georgescu au fost cu totul speciale. În cultura Cucuteni, oamenii pictau direct cu pigmenţi naturali pe pământ, lucru care atrăgea după sine remodelarea şi restaurarea periodică a materiei din care erau fabricate obiectele. Un lux pe care artiştii din zilele noastre nu şi-l mai permit. „Era un alt timp, oamenii aveau timp să se ocupe de asta, aveau preocupări în genul ăsta, erau lucruri sacre pe care ei le făceau în legătură cu pereţii casei, cu mobilierul, aşa minim cum era. Noi nu mai avem timp, e foarte clar că suntem tot timpul în concurs cu vremea, aşa că am recurs la o hibridizare cumva”, spus artista.

Pentru pereţii din interior, a folosit tehnica „al fresco”, ceea ce înseamnă că artistul aşterne cu rapiditate culorile pe tencuiala proaspătă, încă udă, fapt care îi permite picturii să fie conservată pe termen lung.

Pentru pereţii din exterior ai colibei, a fost aplicată o tehnică mai modernă, de secol XVII – XVIII, folosită în special în Europa Apuseană: sgrafitto. „Sgrafitto vine de la sgrafittare adică a zgâria o suprafaţă, da? Şi uşurel pe linia desenului încep să dau stratul alb la o parte şi astfel rămâne în desen stratul inferior”, a spus Cristina.

Motivele şi simbolurile bine definite, simetria formelor, specifice ceramicii de la Cucuteni nu vorbesc doar despre arta unei culturi uimitoare, ci şi despre modul de viaţă al acestei civilizaţii străvechi.

„Acum 6000-7000 de ani strămoşii noştri aveau o viaţă economică, foarte rudimentară, foarte simplă. Mai pescuiau, mai săgetau o pasăre, o căprioară, da? Dar traiul lor, pare-se, era îmbelşugat, şi ei au trăit relativ paşnic şi a fost o civilizaţie care a durat peste 1000 de ani, se pare, civilizaţie care a fost între Carpaţi şi Nipru”, a spus Cristian Lascu. Din anul 1884, când au fost descoperite primele vestigii, admiraţia şi interesul cercetătorilor pentru cea mai veche civilizaţie urbană din Europa au crescut neîncetat.

„Ce a scos foarte mult în lume Cucuteniul a fost admiraţia străinilor în primul rând. Sigur că au fost specialişti români, arheologi care au lucrat şi foarte temeinic şi tot însă în momentul în care s-a văzut ce extraordinară este cultura asta, arta, grafica de Cucuteni, a fost ditamai expoziţia Cucuteni-Tripolja la Vatican, după expoziţia a plecat în America. S-au tipărit mai multe albume, deci în momentul de faţă, Cucuteni intră în această extraordinară galerie de capodopere ale neoliticului românesc”, a spus speologul.

Cu un asemenea succes în întreaga lume, poate că ar fi fost mai nimerit să ne promovăm ţara cu prestigiul culturii Cucuteni, şi nu cu o… frunză.

Privită de la distanţă, coliba Cucuteni pare o simplă casă desprinsă din poveşti. Ea reprezintă, însă, mult mai mult: defineşte o cultură, recreează spaţiul unei civilizaţii străvechi, dar mai ales, întoarce privitorul, preţ de câteva momente…în timp.

Departe de coliba din satul Cojeşti, în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României, vase şi statuete vechi de peste 6 milenii, ce aparţin culturii Cucuteni, aşteaptă ziua în care cineva le va descifra misterul şi le va afla… povestea.

Sursa textului: Digi 24 TV, https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/coliba-inedita-construita-de-un-speolog-roman-inspirat-de-una-dintre-cele-fascinante-civilizatii-din-europa-414762

Știre republicată de Intell News,  24 iulie 2019

 

19 mai 2019: Cristina Georgescu , membru titular şi al Consilului Director al AFAPRR, restaurator la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și Claudiu Victor Gheorghiu, membru titular AFAPRR , totodată consilier media şi al CD al AFAPRR , membru al Consiliului Director al Visarta ; în subsidiar jurnalist cultural: Senior Editor al agentiei de presă #IntellNews şi al ziarului Jurnalul Bucurestiului, publicist comentator al ziarului Ultima Oră; prieteni și colegi în AFAPRR a Uniunea Artiștilor Plastici din România : Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România . Tocmai ajunsesem la vernisajul de la Galeria Contemp, de la alt vernisaj, recte Concurs Arta – Intre talent si daruire și decernarea premiilor, in orașul Chitila, unde am făcut parte din juriul de specialitate.

 

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN”                        

                                               

                        Georgescu Cristina-Mariana , restaurator

                                     

                            Formare profesională:

1996-2001: Universitatea de Arte din Bucureşti, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei, specializare in cadrul secţiei Conservarea şi Restaurarea Operei de Artă, profesor Dan Mohanu.

2000-2001: Lucrare de licenţă: Probleme de conservare şi restaurare ale picturilor murale pe suport de tip occidental- studiu de caz: Biserica din Deal şi Casa cu Cerb, Sighişoara, cu următoarele obiective:

Studiu tehnologic:Tehnologia picturii murale de tip occidental, cu aplicaţie practică şi detaliere tehnologică pe panouri.

Studiu metodologic: Consolidanţi utilizaţi în conservarea picturilor murale de tip occidental, consolidanţi fără masă, cu aplicaţie practică pe scena martiriului Sfântului Erasmus, din Biserica din Deal.

Studiu de etiopatogenie- Etiopatogenia operei de artă- studiu de caz: pictura murală a camerei cu pictură din Casa cu Cerb, cu aplicaţie practică.

 

     Stagii de documentare:

2002 (iunie- iulie)- Curs de pregătire pentru atestare ca restaurator în ceramică, în cadrul Centrului pentru formare, educaţie permanentă şi management în domeniul culturii, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

2002 (septembrie)- Curs internaţional de perfecţionare în domeniul restaurării obiectelor de ceramică şi metal organizat de către Centrul de pregătire a conservatorilor şi restauratorilor, din cadrul Complexului Naţional Muzeal “Astra”- Sibiu.

2003 (mai)- Curs de pregătire pentru atestare ca restaurator în ceramică, în cadrul Centrului pentru formare, educaţie permanentă şi management în domeniul culturii, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

 

    Participare la săpături arheologice:

1994- Popeşti- Argeş (epocă La Tène şi Hallstat); restaurare material arheologic ceramic; conducător Prof. Dr. Alexandru Vulpe

1996- Biserica Mănăstirii Humor- Suceava (restaurare pictură epocă medievală) ; conducător Prof. Dan Mohanu

1996- Ateneul Român- Bucureşti (epocă modernă; restaurare pictură Costin Petrescu); coordonator Lector Silviu Petrescu.

2000- Biserica Stavropoleos- Bucureşti (restaurare pictura medievală); coordonator Prof. Dan Mohanu

1997- 2001- Biserica din Deal şi Casa cu Cerb, Sighişoara- jud, Mureş; participare ca technician restaurator la campaniile de restaurare a picturilor murale din obiectivele vizate în cadrul proiectului de restaurare româno- german, Restauro- Messerschmith; coordonatori Prof. Dan Mohanu şi Dr. Christoph Machat.

2001-2002- Biserica greacă- Bucureşti; participare ca technician resaurator la restaurerea picturilor murale în ulei şi a elementelor în stuco-marmură, din acest obiectiv; coordonator Lector Silviu Petrescu.

2001 (iunie)- Măgura – jud. Buzău; coordonator şi realizator al proiectului de arheologie experimentală în atelierul de ceramică, din cadrul taberei internaţionale Kangourou 2001, organizat de Societatea Arheologică Română, Fundaţia pentru Integrare Europeană Sigma şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării; preşedinţi Andrè Delediq şi Boris Singer.

2002 (iulie) – Măgura – jud. Buzău; coordonator şi realizator al proiectului de arheologie experimentală în atelierul de ceramică, din cadrul taberei internaţionale Kangourou 2002, organizat de Societatea Arheologică Română, Fundaţia pentru Integrare Europeană Sigma şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării; preşedinţi Andrè Delediq şi Boris Singer.

2004- Nufăru, jud. Tulcea (epocă bizantină); autor, coordonator şi realizator al proiectului de prelevare a unor structuri arhitectonice descoperite în situl arheologic Nufaru. Conducător şantier Dr. Oana Damian.

2004-2005- membru în colectivul Proiectului româno-german de cercetare arheologică Pietrele; organizarea şi funcţionarea laboratorului de conservare şi restaurare a materialelor arheologice provenite din punctul arheologic Măgura Gorgana (Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu) Coordonatori: Prof. Dr. Alexandru Vulpe şi Prof. Dr. Svend Hansen.

2005- Prelevare vatră decorată Cpl. 27, Cârlomăneşti, jud. Buzău

2006 (iulie)- Intervenţie de conservare- restaurare si expunere în cadru muzeal (Muzeul Judeţean Buzău), a vetrei decorate Cpl. 27, Buzău, jud. Buzău

2006(27 iulie- 7 septembrie)- membru în colectivul Proiectului româno-german de cercetare arheologică Pietrele; organizarea şi funcţionarea laboratorului de conservare şi restaurare a materialelor arheologice provenite din punctul arheologic Măgura Gorgana (Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu) Coordonatori: Prof. Dr. Alexandru Vulpe şi Prof. Dr. Svend Hansen.

 

Cristina Georgescu: restaurare pe santier arheologic Pietrele

 

Teme de cercetare:

restaurare-conservare materiale arheologice, pictură murală

 

     Lucrări publicate:

Essai de reconstruction d’un bouclier (Istros, VIe- Ve s. av. J.-C.), DACIA XLVI-XLVII, 2002-2003, p. 5-53.

     Desene publicate

2001-2002- desene ale obiectelor arheologice din ceramică şi desene refăcute din publicaţiile mai vechi şi planşe pentru Teleaga Emilian, Zirra Vlad, volumul Die Nekropole des 6-1 Jhs-v.Chr von Istria bent bei Histria, în Archäologische Unterschungen zur Bevolkerung in des Westlichen Schwartzmeerregion, Leidor, 2003.

2004- desenele şi planşele care ilustrează articolul Piepteni din corn şi os din sec. IV a Chr- I p. Chr de la Dunărea de jos, p. 53- 83, în SCIVA 2001- 2002, al autoarei Anca Ganciu

2005- desen pentru articolul Eine tönerne Rassel in Schildkrötengestalt aus Măgura Gorgana bei Petrele, jud. Giurgiu, în In honorem Silvia Marinescu- Bâlcu 70 de ani, Călăraşi

Sursa: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București            http://instarhparvan.ro/pagini%20secundare/membri/restaurare/cristina%20georgescu.htm

Despre Claudiu Victor Gheorghiu 187 Articles
My name is GHEORGHIU CLAUDIU VICTOR and I was born in October 1967 in Bucharest. In 1998 I took the master degree at University from Bucharest , the Faculty of History- universal old history section- with theme (CONSTANTIN the GREAT and CHRISTIANITY) at professor LIGIA BARZU. In 1991 I graduated Art School , PAINTING section with TITU DRAGUTESCU. I painted sacred pictures from 1990. I paint in technique tempera or tempera with egg on wood. During the period 1992-1994 I was managership at COLEUS modern art gallery . I am titular member of the Association Branch of Religious Plastic Arts and Restoration : AFAPRR of UAP from Romania: Romanian Fine Arts Union from April 17, 2019, admitted by contest, as well as I was trainee member during the period 2016-2019, admitted by contest. I was member in Plastic Background(FP) belong Romanian Fine Arts Union (UAP) from 7th of December 2000, admitted by contest. From 25th of May 2015 I was elected Media advisor of the Steering Committee of the Association Branch of Religious Plastic Arts and Restoration : AFAPRR of UAP from Romania: Romanian Fine Arts Union. From 2014 I am member VISARTA(from March 31, 2017, I was elected in the Steering Committee of Visarta, during the period 2017-2022), the Romanian Visual Arts Copyright Collecting Society. I have 4th Personal Exhibitions with sacred art organized by UAP from Romania- Romanian Fine Arts Union in Bucharest (2001,2003,2004 at ArTei Gallery, 2007 at Galateea Gallery) and another at Silva Gallery in Busteni(2007-2008). I have also 2 Personal Exhibitions in Italy : I was Honor Guest, representing Romania, with sacred art, June 2003 at Pisa and in October 2006 ”The ICONS, sacred pictures in contemporary world” at Viadana(Mantua). I won some prizes in Italy and I participated, admitted by contest, at some art fairs and international exhibitions around the world, representing Romania: most of them in Italy, but also in France, Greece, Japan, Peru, South Korea, Switzerland. From May 2015 to January 2016 I was Contributing Editor at CULTURE (Fine Arts, Exhibitions, History, Religion) at the newspaper Jurnalul Bucurestiului. From 17th of January 2016 I was advanced Senior Editor at the same newspaper . From 1st of November 2015 to 31st of December 2016 I was Contributing Editor and Thematic Advisor at News Agency Lacasuri Ortodoxe and Press service LO News. From 1st of January 2016 I am Senior Editor at CULTURE at the Intell News: Global news, press and event analysis. From May 3, 2019, I am also publisher commentator at the newspaper Ultima Oră.