Fondul Moldova: O soluție românească la o problemă moldovnească

Fondul Moldova
Fondul Moldova

Fondul Moldova: O soluție românească la o problemă moldovnească (intellnews.ro)

În prezent, NATO și UE se confruntă cu importante amenințări de securitate, generate pe axele geografice estică (Rusia-Ucraina), sudică și sud-estică (Statul Islamic, fenomenul emigraționist generat de terorism și state eșuate), cu înclinarea balanței către cele două din urmă. De partea cealaltă, Rusia s-a relansat internațional în conflictul armat din Siria, concentrându-se pe situația de la Damasc și pe eradicarea Statului Islamic.

Aparent, atenția marilor actori internaționali este captată de alte priorități securitare, context în care actuala criză din Republica Moldova trece pe un plan secundar.

La nivel intern, însă, moldovenii resimt o imensă criză de încredere față de coaliţia pro-europeană aflată la conducerea țării. Furtul miliardului din băncile moldoveneneşti, fără blamarea vinovaților, și potențialele efecte negative subsidiare au generat populației o profundă stare de nemulţumire, într-un context economic și social intern aflat într-un proces de continuă deteriorare (economie intrată pe o pantă descendentă potrivit tuturor indicatorilor macroeconomici, inflație, șomaj).

Prin acțiuni stradale, societatea civilă a încearcat să compenseze eşecul guvernamental. Protestele au reunit pro-europenii și pro-rușii sub stindardul unor revendicări comune (demisia guvernului, a președintelui, dizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate), iar strada a devenit locul confruntării intereselor oligarhice.

Situația este dificilă. Republica Moldova nu dispune de un potențial intern propriu generator de transformare și creștere economică, fiind lipsită de perspectiva unei dezvoltări stabile. În momentul de față, creşterea și dezvoltarea economică nu sunt sustenabile din resurse interne. Republica Moldova nu are „investment grade”, nu reuşeşte să se “vânda” singură, este un stat asistat, capturat de corupție. Sistemul bancar a fost jefuit, Banca Naţională a Republicii Moldova dispune de rezerve modeste (700-800 de milioane), investitorii privaţi se feresc de statul vecin, iar programele UE, FMI şi cele ale Băncii Mondiale sunt îngheţate şi insuficiente.

În plus, datoria Republicii Moldova către concernul rus Gazprom se ridică la 780 de milioane de USD, în timp ce restanțele totale de plată sunt de 6,1 miliarde de dolari, dacă este considerată și regiunea transnistreană.

Pe fondul situației existente, Republica Moldova are la îndemână două opțiuni de parcurs, care se exclud reciproc – cea europeană sau cea eurasiatică.

În condițiile date, cea din urmă, realizabilă prin intermediul Federaţiei Ruse, pare a fi mai facilă, având în vedere că viitorul european al Moldovei înseamnă, așa cum a subliniat și ambasadorul american la OSCE, Daniel Baer, “instituţii democratice de încredere, care nu fură din buzunarul oamenilor şi care servesc cetăţeanul, un viitor în care oamenii îşi pot realiza potenţialul într-o societate guvernată de instituţii solide ale statului de drept”.

În context, singura țară interesată, care ar mai putea înclina balanța strategică a Moldovei spre un parcurs occidental, rămâne România.

Să analizăm, însă, ce resurse, ce capacități și ce atuuri ar avea România pentru a menține viabil proiectul occidental al Moldovei?

Până în prezent, România nu a avut un proiect coerent față de Republica Moldova și nici nu are investiții importante dincolo de Prut. Prin creditul acordat, în valoare de 150 de milioane de euro, Bucureştiul se substituie, într-un gest de solidaritate frățească la vreme de restriște, instituțiilor de creditare internațională.

Politica actuală a Cotroceniului s-a distanțat de latura sentimentală unionistă, rămânând în sfera declarațiilor oficiale de sprijinire a parcursului european al țării vecine. Prin urmare, politica externă a României față de Republica Moldova nu afișează nuanțe deosebite, iar decalajul economico-social dintre cele două state ridică semne de întrebare în privința capacității României de a-i sprijini pe vecinii de peste Prut, având în vedere că țara noastră se confruntă ea însăși cu multiple dificultăți (ex: în sfera protecției sociale, a educației, a asigurării unui trai decent pentru un segment cât mai larg al populației).

În context, singura soluție aparent viabilă rămâne aceea ca România să-și contureze pe viitor o strategie și o agendă mult mai concret structurate față de Republica Moldova.

Luând modelul situației de după cel de-al doilea război mondial, o serie de experți români propun Moldovei un “plan Marshall”, context în care aceștia avansează “Fondul Moldova”.

Conceput ca un fond deschis de investiţii, administrat în mod privat, fără ingerințe politice, listat la Bursa de Valori Bucureşti, “Fondul Moldova” ar urma să fie constituit în etape de statul român, prin Ministerul de Finanţe.

Practic, se vor subscrie întâi 100 milioane Euro, apoi se vor emite acţiuni în valoarea sumei subscrise, care vor fi puse la dispoziția investitorilor interesaţi (instituționali și privați din UE). Se vor oferi pachete de acţiuni şi companiilor româneşti interesate (Electrica, Transgaz, Transelectrica), precum și oricărei persoane fizice sau juridice din UE, care doreşte să subscrie. Apoi, Fondul va emite, prin majorare de capital social, noi acţiuni în tranşe de câte 100 milioane Euro, în măsura identificării proiectelor investiționale. Aspirația esta ca, în timp de trei ani, Fondul să atingă valoarea de 1 miliard de Euro.

Investițiile vizează proiecte care să fie, ulterior, administrate majoritar de către Fondul Moldova, orientate spre active și investiţii greenfield pe teritoriul Republicii Moldova, precum și spre obligaţiuni emise de statul vecin şi/sau de către municipiul Chişinău.

Administrarea fondului ar urma să se realizeze prin desemnarea, de către acţionari, a unor persoane alese pe criteriile managementului corporatist.

Teoretic, planul constituirii acestui Fond și garantarea efectelor lui benefice se mențin în logica investițională, în condițiile unui climat stabil, într-un mediu lipsit de corupție, de influențe ascunse și de interese obscure. Practic, însă, situația din Moldova este caracterizată de o serie de factori de impredictibilitate socio-politico-economică, care pot răsturna raportului risc/beneficiu estimat inițial.

Prin urmare, nu putem fi siguri că investițiile vor genera automat și imediat profitul scontat, la rata rapidă de creștere vizată, căci socoteala din România poate să nu se potrivească celei din Moldova.

De asemenea, nu putem trece cu vederea faptul că fondurile investiționale nu sunt lipsite de riscuri, caz în care nu există garanții că, printr-o conjunctură mai mult sau mai puțin previzibilă, banii nu pot să se risipească.

Un alt aspect care trebuie considerat este acela al ingerințelor politice autohtone și/sau externe. Adesea, politicul a manevrat abil zona investițională în propriul beneficiu, acționând prin interpuși din zona privată. Fondul Moldova va mobiliza sume mari de bani, comparabile celor sustrase din sistemul bancar din Republica Moldova, caz în care se vor gasi destui experți în inginerii financiare care, într-o țară marcată de corupție și trafic de influență, îl vor viza în alte scopuri decât cele de dezvoltare investițională. În context, nu putem fi siguri ce interese reale au potențialii investitori sau dacă aceștia nu reprezintă decât paravanul unor grupări care vizează realizarea unor jocuri financiare cu scopuri obscure. De aici, rezultă și că nu putem fi siguri dacă potențialii acționari și/sau investitori, fie ei și din UE, nu reprezintă în realitate decât interese mascate, de exemplu ruse.

Un fond investițional, fie el și al statului român, nu poate schimba situația socio-politico-economică din statul vecin. Cel mult, poate oferi potențialilor investitori o oarecare garanție a provenienției dintr-un stat UE, în speță România, garanție umbrită, însă, în prezent, de cazurile intens mediatizate de corupție instituționalizată din țara noastră.

În context, trebuie evaluată măsura în care Fondul va reuși să acopere nevoile reale de dezvoltare sustenabilă a Republicii Moldova, în baza unor evaluări analitice de tip intelligence competitiv asupra obiectivelor economice pretabile dezvoltării prin investiții, considerând întreaga paletă de oportunități, alături de potențialii factori de risc și/sau vectori de destabilizare socio-politică și/sau economică.

În esență, pentru a fi o soluție de real succes, Fondul Moldova trebuie să constituie mai mult decât o manifestare a empatiei României cu problemele Moldovei sau o altă formă de asistare temporară a statului vecin. Pentru a-și atinge scopul propus, acesta trebuie să fie o bază investițională în obiective economice şi/sau de infrastructură pertinente din statul vecin, care, administrate în sistem privat, pe citerii de performanță, să genereze profitul scontat, necesar reducerii decalajelor socio-economice dintre cele două maluri ale Prutului.

Despre admin 36 Articles

Administrator website