Criză politică și economică gravă la Chișinău

Criză în Moldova

După trei luni de criză politică, Republica Moldova se îndreaptă către colaps. Cu țara aproape de incapacitate de plată, taberele politice controlate pe de o parte de oligarhul Plahotniuc, de cealaltă parte de pro-rușii Dodon şi Usatîi, își dispută supremația.

Practic, Republica Moldova se află într-o situație asemănătoare cu cea a României începutului anilor 2000: o profundă criză politică şi economică, după o guvernare de la care avea așteptări uriașe, marcată însă de scandaluri uriașe de corupție. Alternativa a rămas în a alege răul cel mai mic. Variantele sunt două: cercul politic de influență al oligarhului Plahotniuc şi cel al apropiaților Moscovei, Dodon şi Usatîi. Riscurile nu vizează doar Republica Moldova, deteriorarea situației putând genera efecte regionale în privința stabilității zonei.

După ce la începutul lunii ianuarie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a refuzat propunerea de numire în funcția de prim-ministru a lui Vladimir Plahotniuc, motivând că acesta nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru această funcție, în urmă cu trei zile, o majoritate de 57 de parlamentari a votat pentru guvernul lui Pavel Filip, de la Partidul Democrat, prim-ministrul desemnat de președintele Nicolae Timofti în urma negocierilor cu o coaliție creată în jurul lui Vlad Plahotniuc. Această situație a stârnit controverse în rândul taberei politice adverse, cu o orientare pro-rusă, dând naștere unor proteste violente de stradă.

Situația actuală în care se află Republica Moldova se datorează, în mare parte, crizei economice care a lovit țara după ce anul trecut din băncile moldovene a dispărut 1 miliard de dolari, fraudă pentru care guvernarea pro-europeană a fost învinuită. Această criză economică se răsfrânge asupra populației, prin faptul că statul nu are banii necesari plății salariilor și pensiilor pentru lunile decembrie și ianuarie. Această situație a condus la destabilizarea politică a Republicii Moldova și la accentuarea disputelor dintre coaliția aflată la guvernare pe de o parte şi partidele pro-ruse alături de platforma civică Demnitate şi Adevăr, de cealaltă parte.

Miza protestelor este dată tocmai de dorința de preluare a puterii politice de către partidele pro-ruse, care vor să forţeze organizarea alegerilor anticipate, situaţie care, conform sondajelor, le-ar da şanse aproape sigure de a prelua guvernarea.

Republica Moldova riscă să intre în colaps, destabilizând întreaga regiune

Riscurile la care se supune Republica Moldova în cazul în care situația actuală se va extinde şi nu va fi rezolvată sunt extrem de mari. Înlăturarea orientării pro-europene şi îmbrățișarea unei orientări pro-ruse ar fi greșeală majoră.

Dacă privim, însă, situația financiară precară a Republicii Moldova, o nouă destabilizare politică ar putea-o aduce în pragul colapsului total.

O schimbare a puterii în Republica Moldova și o orientare pro-rusă, ar conduce la imposibilitatea statului de a primi ajutoare externe şi, implicit, la imposibilitatea de a întocmi un buget care să susțină țara pe linia de plutire.

Instalarea unui guvern pro-rus la Chișinău ar reduce semnificativ, dacă nu chiar elimina procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și ar distruge, practic, toate eforturile pe care țara le-a făcut până în acest moment.

„Discutăm despre un stat care, practic, din punct de vedere economic a intrat în blocaj și în care astăzi nu există o soluție pe termen scurt şi fără un sprijin politic foarte serios. Practic, şi Republica Moldova, ca și Ucraina şi Georgia, care în urmă cu un an şi jumătate, doi, erau statele cele mai performante dintre candidații la asocierea cu Uniunea Europeană. Iată, astăzi fiecare dintre ele au câte un conflict înghețat sau mai puțin, dar care le face incompatibile cu procesul european. Deci, deja blocajele complicate s-au realizat”, susține Cristian Diaconescu.

Diaconescu: Este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotăraște Gazpromul

Bineînţeles că situaţia tensionată de la Chișinău se răsfrânge şi dincolo de granițele statului în cauză. În condițiile unei schimbări politice şi a unui colaps al Republicii Moldova, întreaga regiune din vecinătatea sa ar resimți efectele.

„O izolare a Republicii Moldova ar reprezenta în mod direct un risc de securitate pentru toate statele din regiune şi această instabilitate poate produce efecte pe care este greu să le anticipăm în clipa de față, dar, în niciun caz nu ar avea o perspectivă cât de cât acceptabilă în ceea ce privește relațiile cu instituțiile internaționale şi instituțiile europene”, explică Eugen Tomac.

Destabilizarea Republicii Moldova prin oprirea proiectelor care au ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană, ar produce, de asemenea, o destabilizare a întregii regiuni.

„Un stat aflat într-o vrie de securitate de o astfel de magnitudine reprezintă un factor de instabilitate cruntă în lume şi, cu atât mai mult, în regiunea noastră la granița NATO şi a Uniunii Europene”, susține Cristian Diaconescu.

Atitudinea României faţă de vecinii noştri nu trebuie să fie una ostilă, spune fostul ministru. Interesul ţării noastre trebuie să aibă în vedere şi menținerea orientării pro-europene, folosindu-se de calitatea sa de stat al Uniunii Europene şi aducând problema Republicii Moldova şi în atenția liderilor Occidentali, care, momentan, par să ignore situația de peste Prut, după cum arată Cristian Diaconescu.

„Senzația mea este că, mai ales instituțiile financiare așteaptă, chiar asumându-și posibilitatea unei crize profunde, să vadă încotro dorește Republica Moldova să se îndrepte în perioada următoare. Dar, până atunci, este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotărăște Gazpromul”, declară Cristian Diaconescu.

Tomac: Este vital ca statul român să fie interesat de ce se întâmplă. Avem interese legitime

Ce ar putea face România în actualul context? Deocamdată, privește cu rezerve situația de criză.  În prezent,  țara noastră are pregătit un ajutor de 150 de milioane de euro pentru vecinii de peste Prut, însă distribuirea sa a fost blocată, pentru moment, de președintele Klaus Iohannis pe motiv că  „nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor”.

Nu este însă suficient, susține Eugen Tomac care consideră că trebuie „să ajutăm Republica Moldova să scape de tot ceea ce însemnă propaganda agresivă a Federației Ruse”.  „Pentru că, în clipa de față spațiul audiovizual în Republica Moldova este dominat în proporție de 80% de presă de limba rusă care în mod insistent încearcă să mențină populația într-o zonă de manipulare destul de periculoasă și să compromită tot ceea ce înseamnă stabilitate şi apropiere de Uniunea Europeană, inclusiv de România”, a explicat el.

Mai mult, intervenția statului român ar fi reclamată, potrivit liderului PMP, și de faptul că în Republica Moldova trăiesc aproape 500.000 de cetățeni români, ale căror interese trebuie să fie apărate de autoritățile române.

„Avem următoarea realitate: Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, locuiesc 3,5 milioane de români, cetățeni ai Republicii Moldova, dintre care jumătate de milion sunt şi cetățeni ai României. Deci, este vital ca statul român să fie interesat şi prin prisma acestei chestiuni, pentru că vorbim de proprii cetățeni şi avem interese legitime pentru a ne preocupa de soarta lor”, susține Eugen Tomac.

Badea: Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic care, totuși evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice

Situația de criză actuală în care se află Republica Moldova reclamă o abordare în vederea obținerii unei stabilizări din punct de vedere politic. O schimbare a orientării politice a țării ar accentua criza economică și ar destabiliza total atât statul moldovean cât și întreaga regiune.

Astfel, situația actuală de criză a Republicii Moldova se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu România anilor 2000. Variantele sunt două. Prima se încadrează în sfera de influență a a oligarhului Plahotniuc, care țintește să-și extindă puterea. Mandatul actualului președinte expiră în martie, iar parlamentul care acum este controlat de majoritatea patronată de controversatul om de afaceri trebuie să-l instaleze pe viitorul șef al statului. A doua variantă este cea prezentată de partidele pro-ruse. Acestea se implică activ în protestele de stradă forțând anticipatele. Un astfel de scenariu dacă s-ar realiza ar pune oficial Chișinăul sub tutela Kremlinului.

„Forțând limitele, cred că în Republica Moldova este situația pe care a avut-o România în 2000, atunci când în alegerile prezidențiale au intrat doi candidați care proveneau din vechiul regim, Iliescu şi Vadim. Cam aceeași situație este şi acum la Chișinău, când cetățenii au în față două opțiuni, ambele proaste, însă coaliția formată din cele două partide care au făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană sunt soluția de moment, pentru a nu avea loc alegeri anticipate, care pot aduce pe căi democratice o guvernare anti-europeană şi extrem de periculoasă pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova”, susține Eugen Tomac.

Singura soluție care se întrevede este susținerea şi încercarea stabilizării actualului guvern şi înlăturarea influențelor pro-ruse venite din partea partidelor lui Igor Dodon şi Renato Usatîi, alături de care speră să intre la guvernare și alianța Demnitate şi Adevăr.

„Nu trebuie acum să credem că am găsit soluția cea mai fericită, unica soluție în susținerea unui Guvern care este în continuare sub influența lui Plahotniuc. Dar, cel puțin, acest Guvern își asumă un contact direct şi o relație directă cu autoritățile din Uniunea Europeană. Nouă, lucrul acesta ne dă o marjă mai mare de mișcare, o marjă mai mare de implicare în Republica Moldova. Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic, care, totuși evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice, oamenii aceștia au fost aleși în Parlament”, explică Viorel Badea.

Sursa: Gândul

Despre Laurențiu Nedianu 446 Articles

Editor stiri si analize geopolitice Intell News Romania

Be the first to comment

Leave a Reply