Brexit şi Europa de Est

Brexit şi Europa de Est

Decizia britanicilor de a ieşi din UE îi afectează pe europenii din sudul şi estul continentului. Reacţiile lor variază între poziționare clară pro-Europa și teama de vitezele diferite ale viitoarei Europe.

Cea mai clară a fost prima reacţie nonverbală din capitala Poloniei, Varşovia, atât de eurosceptică de obicei. Drapelurile UE, care au dispăruseră în ultimele luni din sala în care se desfăşoară conferinţele de presă ale guvernului, şi-au făcut din nou apariţia. Un pic mai puţină națiune şi mai multă Europă – acesta este mesajul cabinetului naționalist şi conservator polonez.

Chiar şi preşedintele principalului partid de guvernământ PIS, Jaroslaw Kaczyński, considerat de mulţi adevăratul lider al Poloniei, a produs surprize cu declaraţiile sale clare după referendum: „Locul Poloniei este în UE”, a declarat el. Pentru diplomaţia poloneză, rezultatul referendumului din Marea Britanie este un eşec. Cu doar câteva zile în urmă, şeful diplomaţiei poloneze, Witold Waszczykowski, declarase pentru DW: „În chestiunile ce ţin de Europa ne simţim mai aproape de Londra, decât de Berlin”.

Europa celor două viteze

Că Germania a invitat la Berlin numai reprezentanții statelor fondatoare ale UE după criza Brexit nu convine Poloniei. Nu este în acord cu ceea ce spunea recent președintele Germaniei, Joachim Gauck, în timpul vizitei întreprinse la București. El a subliniat: ” În Europa nu trebuie să existe maeștri şi ucenici. Cine ajunge să facă parte din comunitate o face pe de-a întregul, iar data aderării nu trebuie să aibă decât importanță istorică”. În Europa de Est există temerea că prima reacţie a Germaniei este un pas clar în direcţia Europei cu două sau chiar trei viteze. Teama de o poziție dominantă a Germaniei este evidentă.

Nu se aşteaptă un efect de domino în est

Din dorinţa de a preveni tendinţele centrifuge, statele răsăritene susţin că locul lor este în Europa, chiar dacă există motive de nemulţumire faţă de UE. Dezbateri despre Polexit, Cexit sau Bulexit nu există. Şi ministrul elen de Finanţe, Efklidis Tsakalotos a dat asigurări în comitetul central al partidului de stânga Syriza, că Brexit nu va provoca o dezbatere privind posibila retragere a Greciei din UE.

Nu se aşteaptă o reacţie în lanţ de exod, fiindcă statele din Europa Centrală şi de Est depind de banii de la Bruxelles. Numai Polonia beneficiază în fiecare an de 14 miliarde de euro mai mult decât plăteşte la bugetul UE.

Între teamă şi speranţă

Între timp creşte îngrijorarea că bilanţurile comerciale şi investiţiile străine se vor diminua în est. În Bulgaria şi România bilanţurile cu Marea Btritanie sunt mai degrabă modeste. Polonia în schimb exportă în insulă mai bine de şapte la sută din produsele sale. Dacă lira sterlină se va deprecia în continuare, exportul nu va mai fi atât de rentabil. În plus, susţin experţii, Brexit îngreunează investiţiile.

Mai există apoi banii care provin direct de la proprii cetăţeni. Imigranţii din noile state ale UE sprijină economia de acasă prin transferuri importante de bani către familiile rămase în ţară. În Marea Britanie, de pildă, trăiesc aproape un milion de polonezi, aproximativ 250.000 de români şi bulgari. Potrivit unor calcule recente, polonezii trimit anual acasă 1,2 miliarde de euro. O parte din sumă sunt şi alocaţii pentru copii plătite de statul britanic. Dacă aceste alocaţii nu se vor mai plăti, familiile din est ar fi direct afectate.

Imigranţii trebuie să se aştepte la urmări

Experţii anticipează de pe acum că o parte din imigranţi se vor întoarce acasă. „Britanicii încearcă să limiteze accesul muncitorilor din străinătate”, spune economistul bulgar Georgi Angelov, membru al fundaţiei „Open Society” din Sofia. O parte din locurile de muncă se vor transfera de asemenea în altă ţară. Este de aşteptat ca multe din ele să migreze în Germania. În ultimii cinci ani, „în Germania au fost create 1, 1 milioane de noi locuri de muncă, ocupate de străini proveniţi din noile state membre ale UE” a evidenţiat pentru DW Herbert Brücker de la Institutul pentru Studiul Pieţii Muncii din Nürnberg.

În ţările afectate, întoarcerea acasă a celor plecaţi la muncă este privită pozitiv, în ciuda dezavantajelor existente. Astfel s-ar putea stopa exodul de creiere, a declarat ministrul polonez al Economiei, Mateusz Morawiecki. El speră că se vor întoarce acasă numeroşi tineri specialişti, de care Polonia are mare nevoie.

Îngrijoraţi de urmările Brexit sunt mai ales studenţii din Europa de Est. După Brexit ei nu vor putea să rămână să studieze la fel de uşor ca până acum. Poate că românilor şi bulgarilor le va trebui viză de şedere. În prezent, mii de tineri din statele UE studiază în universităţile britanice, plătind aceleaşi taxe ca şi studenţii britanici. Dacă vor fi nevoiţi să plătească pe viitor taxele mai mari pentru străini necomunitari, atunci mulţi dintre ei vor pleca în altă parte.

Autor DW Rosalia Romaniec/Robert Schwartz

 

Despre Laurențiu Nedianu 446 Articles

Editor stiri si analize geopolitice Intell News Romania

Be the first to comment

Leave a Reply