Armand Goșu: Oportunitatea Rusiei se închide

armand goșu

La 10 martie 2016, cursdeguvernare.ro și Academia de Studii Economice au organizat conferința ”Politica externă: România și schimbarea ordinii internaționale. Economie și geopolitică”, în cadrul căreia o serie de analiști au prezentat și dezbătut locul și rolul României în noul context mondial.

În context, analistul Armand Goșu  a afirmat că agresivitatea spectaculoasă a Rusiei are un impact regional dramatic, însă un impactul global mai redus. Mai mult, el consideră că fereastra de oportunitate pentru Rusia se va închide după alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Teoria expusă de Armand Goșu este următoarea:

”Fereastra de oportunitate pe care o are Rusia în acest moment poate să dureze până la sfârșitul acestui an, pâna la alegerile prezidențiale din SUA. După, Moscova, cu resurse diminuate, va avea în față un nou președinte american, la început de mandat, care va trata altfel orice dosar de politică internațională. Cred că Rusia va încerca în următoarele luni să puncteze decisiv. Unde, este întrebarea, iar răspunsul meu este: categoric, Ucraina. Nu Siria, nu Orientul Apropiat. Rusia are resursele diminuate și se va concentra tot mai mult pe străinătatea apropiată. Sigur, cartea siriană va fi jucată de ruși în relația cu americanii, dar obiectivul va rămâne Ucraina.

Sunt 2 scenarii: cel minimal, cu implementarea acordului de la Minsk, cel maximal, cu ofensiva care să ducă la creearea unui coridor care să lege Rostov pe Don de Crimeea.”

Esențială în următoarele luni, spune Armand Goșu, va fi capacitatea Ucrainei de a consolida situația politică, economică, socială internă. ”Salvator ar fi un tip de plan Marshall pentru Ucraina, care însă întârzie. Germania ar putea pune în operă un asemenea proiect, dar în acest moment este sub presiune teribilă din cauza migrației.” Afirmă el.

”Anexarea Crimeii este un game-changer pentru Europa de Est, pentru Marea Neagră, pentru Orientul Apropiat. Rusia obține victorii după victorii în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Occidentului, numai că problema Rusiei este că lumea s-a schimbat atât de mult în ultimii 25 de ani, iar Europa contează tot mai puțin la nivel global. Oricâte victorii ar obține Rusia împotriva Europei occidentale nu înseamnă că Rusia va putea îngenunchea Occidentul și principalul său competitor, SUA. Obiectivul Rusiei este acela de a obține un nou aranjament de securitate globală, însă are ea această putere? Trebuie analizat care sunt capacitățile ei și, mai ales, cât de bine stă Rusia la ea acasă, acolo unde cresc tensiunile interne.”, explică Armand Goșu.

Alte idei transmise de Armand Goșu:

  • În orice discuție despre spațiul ex-sovietic pornim de la o constatare tristă: spre deosebire de toate centrele de expertiză din străinătate, noi strălucim prin faptul că nu avem niciun institut și, la nivel de instituții românești, există o tratare incoerentă a acestui spațiu.
  • Din păcate, nu există nici măcar la nivelul corpului de experți conștiința că a existat un spațiu comun sovietic, că a existat o cultură comună sovietică, o limbă comună, că aceste în țări de azi, inclusiv la nivelul Asiei Centrale, în Kazahstan, unele se consideră continuatoarele URSS. În toate aceste țări, într-o măsură mai mare sau mai mică, memoria birocratului sovietic este încă prezentă și la Astana, și la Tibilisi și la Erevan. Iar lucrul acesta se manifestă inclusiv în relația bilaterală cu România.
  • Spre deosebire de toate țările din Europa Centrală, de la Marea Baltică, la Adriatică și Marea Neagră, excepționalismul românesc se manifestă prin absența interesului instituțional față de spațiul euro-asiatic. Niciun președinte al României în ultimii 26 de ani, nici un prim-ministru nu au avut în schema instituției poziția de consilier pentru spațiul estic. O astfel de poziție apare constant în Letonia, Estonia, Polonia, Lituania, Germania, Slovacia, Ungaria, practic în toate țările europene. La noi, așa ceva nu există.
  • Nici măcar ocuparea și anexarea Crimeii, invadarea Dombasului nu au produs vre-un cutremur în birocrația românească care să ducă la apariția unei astfel de poziții de expert.
  • De ce lucrurile arată nu foarte bine? Cu cât știu mai mult balticii, polonezii despre spațiul estic, cu atât tratează mai serios, cu atît au un corp de experți mai numeros, cu atât acest corp de experți este mai respectat de decidentul politic și mai influent, atât în dezbaterile interne și internaționale. Afirmația contrară este perfect valabilă pentru România.
  • Principala cauză a acestei stări de lucruri, care durează de vreo 15 ani, ține de natura schimbării de după 1989 din România. Să înțelegem că e vorba de o incompetență structurală perpetuată din comunism. Noi încă așteptăm în România germenii societății pluraliste care să ofere elitei politice un flux constant de talente, de expertiză, de interes pentru securitatea României.
  • Republica Moldova rămâne un subiect important, care la noi este tratat superficial. După 1989 s-au produs confuzii foarte grave, grila de lectură a Republicii Moldova rămâne în cheie interbelică, or Republica Moldova nu este Basarabia. Demersurile românești față de Chișinău sunt lipsite de o bază de cunoaștere. Astăzi, avem de învățat de la polonezi când vine vorba de Moldova. Aud din nou scenarii ale unirii. Poate juca azi România rolul Valahiei de altă dată- mă îndoiesc. Problema Moldovei trebuie azi discutată în cheie de securitate. Bază militară rusească în Transnistria, 4 milioane de locuitori sensibili la propaganda rusescă, unul din trei cu rude în Rusia, Ucraina sau Belarus, arhiva KGB-ului republican aflată la Moscova. Își asumă România asemenea riscuri? Își asumă NATO așa ceva?

Sursa: cursdeguvernare.ro

Despre Laurențiu Nedianu 446 Articles

Editor stiri si analize geopolitice Intell News Romania

Be the first to comment

Leave a Reply