Temeri privind invadarea țărilor baltice de către Rusia

Temeri privind invadarea țărilor baltice de către RusiaTemerile privind posibila invadare a țărilor baltice de către Rusia sunt tot mai mari, pe măsură ce Moscova suplimentează într-un ritm alert trupele si armamentul de la granițele cu Lituania, Estonia și Letonia.

Acumularea de forte la frontierele vestice ale Rusiei si reluarea rolului de garnizoana super-militarizata a exclavei Kaliningrad, teritoriu controlat de Moscova la Marea Baltica, le dau fiori oficialilor din tarile NATO din regiune, prezenta Alianței părând nesemnificativa in fata mișcărilor armatei ruse, relatează Bloomberg.

O noua provocare

Protecția solicitata de statele ex-sovietice, devenite membre ale Aliantei, a devenit o chestiune arzatoare pentru liderii NATO.
Cele trei tari din estul spatiului euro-atlantic sunt oricand expuse unei invazii a trupelor rusesti, dar se dovedesc mult prea importante in infrastructura de securitate a Aliantei pentru a fi lasate de izbeliste.
Situatia pare similara cu cea prin care a trecut Berlinul de Vest, in 1948-1949, cand trupele sovietice au impus o blocada in jurul portiunii occidentale din capitala Germaniei.

„NATO nu ar fi putut preveni atunci o invazie sovietica in Berlinul de Vest, asa cum nu poate preveni acum o invazie in tarile baltice. Insa, o invazie a trupelor URSS in Berlinul de Vest ar fi insemnat intrarea in razboi cu NATO. Acelasi lucru este valabil, in teorie, si in cazul unei invazii rusesti in oricare dintre cele trei tari baltice”, explica Thomas Graham, fost consultant pe teme de securitate la Casa Alba in momentul integrarii celor trei foste republice sovietice in Alianta.

Summitul NATO de la Varsovia, care incepe pe 8 iulie, va lua in calcul dispunerea a 4 batalioane in cele trei tari baltice si in Polonia, dar cei 4.000 de soldati ai Aliantei par o forta insignifianta in fata miscarilor de trupe facute de Rusia.
Moscova a anuntat deja crearea a doua noi divizii pe care vrea sa le deplaseze catre granita de vest si a inca uneia care va fi pozitionata in sud, spre Marea Neagra. Numarul combatanților rusi dispuși pe cele doua flancuri ar creste astfel cu aproximativ 30.000.
In acest moment, Rusia are deja 57.000 de soldati in armata districtului de Vest si alți 11.000 de combatanți pozitionati in Kaliningrad.
Încleștarea din zona Baltica pare atât de inspaimantatoare încât tari precum Finlanda si Suedia, care au optat pentru menținerea neutralității după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cauta acum cu disperare cai de a intra in NATO, iritând și mai mult Moscova.

Climat nesigur

„In statele baltice, dar si in alte parti, Rusia este de temut. Toate aceste evenimente reprezinta pentru noi o amenintare de securitate pe care nimeni nu vrea sa o bage in seama”, a mentionat presedintele finlandez Sauli Niinistoe, dupa o intrevedere cu Vladimir Putin.

In zona de nord, Rusia are forte militare pozitionate la aproximativ 60 de kilometri de granita cu Finlanda, dupa cum reclama presa din Helsinki.
Sentimentul de teama pe care Rusia il proiecteaza asupra vecinilor sai pare a fi parte a unui plan mai amplu al Kremlinului de a planta samanta fricii in regiune, asigurandu-si astfel o pozitie dominanta, prin mentinerea unui climat de insecuritate.

„Din punct de vedere politic, rusii doresc sa submineze increderea tarilor baltice in Articolul 5 al tratatului NATO”, crede Steven Pifer, alt fost oficial al Washingtonului in perioada 2001-2004. In 2004, in momentul integrarii celor trei tari baltice in structurile Aliantei, „Rusia era vazuta doar ca un partener problematic si nimeni nu lua in calcul o amenintare reala”, mai adauga Pifer.

Jocul Kremlinului pare adresat restului Europei, ca parte a unui plan mult mai ambitios de a destrama Alianta Nord-Atlantica si blocul comunitar de pe continent.

„Cresterea riscului de conflict in zona Baltica naste dezbateri in restul capitalelor europene privind necesitatea unei astfel de confruntari”, explica Michael McFaul, fost ambasador al SUA la Moscova intre anii 2011-2014.

Cele trei republici ex-sovietice numara o forta militara comuna de doar 28.000 de oameni, dotati cu armament usor si fara sprijin aerian sau naval considerabil.
Moscova are avantajul mentinerii in regiune a unei flote de 50 de nave de razboi, doua submarine si a sistemelor de rachete antiaeriene S-400 cu care, alaturi de restul capacităților dozate in Districtul militar de Vest, pot transforma oricand Marea Baltica într-un lac rusesc.

Un semn „Pe aici nu se trece” pus in fata navelor si fortelor aeriene NATO ar rezuma destul de bine situatia din zona, iar scenariul RAND Corporation privind ocuparea capitalelor tarilor baltice in mai putin de 60 de ore de catre armata rusa capata si mai multa credibilitate in acest context.

„Spatiul aerian va fi disputat intr-un mod pe care Statele Unite si aliatii occidentali nu l-au mai vazut aplicat de mai bine de doua decenii”, crede Douglas Barrie, un expert britanic in studii strategice.
De partea cealalta, fostii comandanti sovietici sustin ca Rusia nu face decat sa se protejeze in fata unei agresiuni din partea SUA.

„Inainte ca Statele Unite sa se grabeasca sa atace Rusia ar trebui sa se gandeasca si la ce vor primi ca raspuns”, explica pe un ton ferm generalul in rezerva Boris Kosenko, seful asociatiei veteranilor din Kalinigrad si comandant in cadrul Armatei a IV-a din fosta Germanie socialista.

Sursa: Business24

Despre Laurențiu Nedianu 446 Articles
Editor stiri si analize geopolitice Intell News Romania

Be the first to comment

Leave a Reply